Beta Caroten-ul (provitamina A) ajunge în organism prin aport alimentar şi este transformat de ficat în Vitamina A, în funcţie de necesităţi.

Vitamina A contribuie la profilaxia şi ameliorarea tulburărilor de vedere, creşte rezistenţa organismului faţă de infecţiile căilor respiratorii şi este un factor important în mentinerea sănătăţii pielii, a părului, danturii şi gingiilor.

De asemenea, participa şi la biosinteza imuno-globulinelor (anticorpilor), stimuleaza activitatea sistemului imunitar, previne şi amelioreaza depigmenţările cauzate de bolile ficatului sau de batranete.

Beta-carotenul protejeaza mucoasa nazala, bucala, faringiana, laringiana, traheala şi pulmonara, fiind un adjuvant eficient în tratamentul infecţiilor respiratorii, enfizemului pulmonar şi hiper-tiroidismului.

Accelereaza dezvoltarea fizică şi creşte rezistenţa sistemului osos.

Beta Carotenul joacă un rol important şi în profilaxia cancerului.

Efectul profilactic al beta-carotenului în bolile maligne se bazează pe transformarea metaboliţilor cancerigeni formaţi în organism sau a substanţelor cancerigene ajunse în organism din mediul exterior, în substanţe mai puţin nocive şi mai solubile, deci mai uşor de eliminat.

Beta Caroten-ul reduce riscul apariţiei infarctului miocardic şi a decesului prin stop cardiac.

Rezultatele unor cercetări efectuate în Statele Unite ale Americii pe o perioadă de 10 ani, au demonstrat că bolile cardiace şi cancerul de prostată au o incidenţă de două ori mai mică în cazul bărbaţilor care au consumat sistematic Beta Caroten, în comparaţie cu subiecţii din lotul martor care nu au consumat această substanţă.

În Lin Xian, regiune muntoasă a Chinei, incidenţa cancerului gastric şi a celui esofagian este cea mari mare din lume.

Savanţii chinezi şi americani, în cadrul unor cercetări comune efectuate în această zonă geografică, au administrat în doze zilnice unor persoane sănătoase (cu vârstă cuprinsa între 40 şi 69 de ani) diverse combinaţii de vitamine (A, B, C şi E) şi de substanţe minerale.

La cei care au primit deopotrivă vitamina A şi zinc, numărul îmbolnăvirilor de cancer gastric a scăzut cu două treimi, în timp ce la celelalte grupe nu s-au constatat diferenţe semnificative.

Vitamina A reduce riscul apariţiei cancerului prin faptul că este implicată în procesul de diferenţiere celulară, ceea ce justifică utilizarea sa în profilaxia bolilor maligne.

Zincul reglează circuitul vitaminei A în celule.
Beta-carotenul se găseşte în toate plantele verzi, dar sursele cele mai valoroase sunt:
• morcovii, spanacul şi varza creaţă - dintre zarzavaturi;
• pepenii galbeni şi caisele - dintre fructe.
S-a observat că la japonezii şi norvegienii care consumă prin tradiţie alimente cu un conţinut bogat în beta-caroten, incidenţa îmbolnăvirilor de cancer pulmonar, de colon, de prostată, de col uterin şi de sân este mult mai scăzută.

În cele mai multe cazuri, alimentele consumate conţin şi substanţe poluante, nefiind ideale ca sursă de vitamine.

În morcovi, de exemplu, se găsesc adesea cantităţi mai mari de cadmiu şi nitraţi decât de beta-caroten, excepţie făcând doar plantele cultivate după metode ecologice.

Din motivele menţionate mai sus, este util un aport de beta-caroten pur, doar din suplimente alimentare.

Nu există pericolul de supradozare, deoarece organismul uman transformă beta-carotenul în vitamina A în funcţie de cantităţile de care are nevoie în momentul respectiv.

Atât în absorbţia, cât şi în transformarea beta-carotenului participă în mare măsură acizii graşi nesaturaţi; de aceea se recomandă consumul acestora în timpul meselor.

Atenţie! În cazul consumului mai îndelungat, pielea palmelor şi a tălpilor se poate colora într-o nuanţă gălbuie şi din acest motiv se recomandă ca după fiecare 5 zile de consum să se facă o pauza de 2 zile.